Cum ne auto-vampirizam singuri…

Sau altfel spus, care sunt acei consumatori energetici ce ne împiedică să ne materializăm visele. Știm cu toții că materia este energie, o energie de o anumită densitate. Nu mai e un secret că universul este informație și energie. Că orice vis trebuie să ia naștere întâi în gând, deci în spirit și apoi să să tranforme în fapte de viață. Noi înșine suntem energie și tot ce facem, tot ce construim necesită energie pentru a se naște în această realitate. Știm că gândul crează, emoția de asemenea, dar nu întotdeauna ce gândim se și materializează, adică nu întotdeauna putem să creăm. Oare de ce?

Sunt mai multe motive. Iată acum care ar putea fi unul dintre ele: auto-vampirizarea.

În fond de-asta venim aici, pe Pământ, pentru că la nivel de gând totul este posibil. Să visăm știm cu toții. La nivel de spirit e simplu. Visăm și atât. Însă în calitate de oameni și ființe inteligente a fost creată în noi necesitatea de a ne vedea visele materializate, aici pe Pământ. De ce? Atât ele cât și drumul spre ele conțin LECȚII, sau dacă doriți le putem numi EXPERIENȚE, menite să dezvolte spiritul, sub toate aspectele. Ele ne ajută să creștem.

Pe Pământ însă nu e chiar atât de simplu ca în ceruri. Apar piedici, apar conflicte, apare factorul timp, ori ne intersectăm cu sentimentele contrare ale altora, ori cu dorințele lor ce urmăresc același tel, apare concurența, apare teama, apar certurile, apar blocaje. Avem nevoie de voință, de răbdare, de perseverență, de credință, de entuziasm, de pace și de iubire.

E mult? E puțin?

E de fapt vorba de un singur lucru: ENERGIE. Energie psihică de o anumită vibrație. Energie ce se cumulează, ori se pierde.

Nu putem construi nimic fără energie. Cu toții știm că opusul emoțiilor de mai sus, adică ceea ce numim EMOȚII NEGATIVE ne stresează, ne obosesc, ne descurajează, și deseori ne îmbolnăvesc. Da, e vorba de nocivitatea emoțiilor negative. Însă nici asta nu mai e un secret.

Dincolo de toate aceste emoții negative binecunoscute mai există CEVA. Ceva mai puțin cunoscut însă ESENȚIAL în atingerea stării de ÎMPLINIRE. Acea împlinire NECESARĂ OMULUI, atâta ca stare de spirit, cât și la atingerea țelurilor pământene, materiale, care ne dau cu adevărat satisfacție și bucurie.

Avem nevoie să fim în acord cu noi înșine.

Altfel spus avem nevoie să fim în acord cu ADEVĂRUL DIN NOI.

Pentru acest lucru e nevoie să fim TREJI. Adică nu doar să ne cunoaștem, ci să reunțăm la PREFĂCĂTORIE.

Poate sună urât acest cuvânt, poate pe unii îi zgârie pe suflet, ori pe orgoliu, determinându-i să spună: cum adică, eu prefăcut? Mă acuză cineva de falsitate?

Da. Toți suntem sau am fost cândva, ori în anumite situații prefăcuți cu noi înșine, în dezacord cu adevărul din noi, pentru că de fapt asta înseamnă prefăcătoria. Nu doar a minți pe alții, ci în primul rând a te minți pe tine. În fond când mințim pe alții automat ne mințim și pe noi. Minciuna, ori prefăcătoria, ori dezacordul între SINELE nostru și CEEA CE FACEM, ORI VREM SĂ ARĂTĂM LUMII, determină CELE MAI MARI PIERDERI ENERGETICE. Altfel spus NE VAMPIRIZĂM SINGURI.

IATĂ MAI JOS CÂTEVA DIN MODURILE ÎN CARE UNEORI NE AUTOVAMPIRIZĂM, adică ne risipim energia psihică, spirituală, și mai mult decât atât putem risipi și ceva la fel de prețios, timpul:

- a te comporta în contradicție cu sentimentele tale;

În general vorbim aici de relații cu sexul opus. Fie că rămânem în relații ce nu ne convin spunând că totul e bine, fie că ieșim din relații cu cei pe care îi iubim mai mult ca orice, spunând că de fapt nu ne pasă de comportamentul lor insensibil, în aceaste situații nu ne ascutăm inima. Bravăm, ne prefacem fericiți, liniștiți, în loc să ne spunem nouă înșine adevărul. Fie că suntem în anumite relații dar nu spunem adevărul din diverse motive și ne comportăm altfel decât am vrea, sperănd la diverse schimbări de la sine. Orice relație în care ne comportăm într-un anume mod din obligație, din speranță sau din motive sociale, e o relație falsă, bazată pe minciună. Vrem ceva, avem altceva, dar ne prefacem că-i bine. Nu. Nu e. De fapt ne forțăm să fim altfel decât suntem. Iar acest fapt e un conflict intern, și deci un consumator de energie.

- a face ceea ce nu-ti doresti, din obligatie;

Aici vorbim în general de muncă, ori de diverse servicii făcute anumitor persoane. Obligați de situație, respectiv nevoia de a ne întreține, ori de credința că avem obligații la anumite persoane ce cândva au făcut ceva pentru noi, facem acele lucruri ce contravin dorințelor noastre, ori libertății noastre, personalității noastre, ori modului nostru de a fi. Ne forțăm să facem ceea e nu ne place, și timpul trece, viața merge înainte și noi îmbătrânim mergând pe un drum fals, ori servind pe cineva pe care nu-l agreăm. Orice problemă are în ea o soluție. De aceea suntem aici, avem inteligență și dorințe, ca să schimbăm aceste situații. Soluții pozitive putem găsi la orice. Important e să ne ascultăm SINELE. El știe calea întotdeauna.

- fricile de consecințe;

Uneori nu spunem, ori nu facem ce gândim, dorim ori simțim, chiar dacă avem resurse, materiale, psihice, spirituale însă ne e teamă că vom fi judecați, că vom fi considerați egoiști, ori că ne va pedepsi divinitatea. Credem că vom plăti cumva pentru adevărul nostru, pentru ideile originale, ori aparte, pentru cuvintele noastre, pentru o anumită acțiune ce ne servește nouă înșine, ca de exemplu: un divorț, o plecare în străinătate, un NU hotărât spus cuiva, un refuz de a face o acțiune punctuală ce nu ne place, teama de a scrie o carte originală, de a afirma o ideea specială, de a merge către un ideal ce ne e teamă că dacă îl atingem, ori nu-l atingem, putem dezamăgi pe alții, ori chiar pe noi înșine. Nu trebuie să ne temem de judecățile altora, ori să ne autojudecăm. A dori ceva, dar a te opune singur dorinței tale din teamă, conduce la pierderi energetice.

- prieteniile false;

Sunt oameni cu care din diverse motive nu mai rezonăm, ori nu am rezonat niciodată, dar totuși ne-am trezit prieteni cu ei. Fie că am crescut spiritual, iar ei au rămas mult în urmă (ori invers), fie că ne-am îndreptat în direcții opuse ca drumuri de viață, perspective opuse asupra vieții, idei neconcordante, dorințe opuse, credințe prea diferite, invidii, fie că pur și simplu din anumite motive nu ne simțim bine cu ei. Poate că ei se simt bine cu noi, dar reciproca nu este valabilă, și atunci, pur și simplu facem un efort pentru a suporta prezența acelei persoane. Acel efort este un consumator energetic.

- falsele valori;

Uităm uneori că cea mai mare valoare a unui om e sufletul său, și exprimarea adevărului propriu. Și atunci ne rătăcim printre lucruri cu care nu rezonăm. Simțim o opoziție interioară, o greutate, o neplăcere difuză, dar nu știm de ce. E pentru că dăm importanță anumitor lucruri. Adică acele lucruri considerate importante de către normele sociale, morale și uneori spirituale.

Fie că e vorba de cele ce fac parte din categoria: să te căsătorești dacă nu vrei, să spui întotdeauna adevărul (uneori e bine să fii diplomat), să fii politicos cu toată lumea (fii cu cine merită), să ierți pe cei ce ți-au făcut mult rău (detașază-te, nu te forța să faci altceva de nu simți), să ajuți necondiționat (ajuți pe cei care doresc, cer și merită), să iubești necondițioant (de ce spun asta citește AICI), să practici o anumită religie (practică ceea ce crede sufletul tău), etc. Fie cele din categoria: SĂ AI bani, o vilă imensă, să ocupi un post bun, SĂ AI haine de firmă, SĂ AI o profesie bănoasă, etc.

E posibil ca toate acestea să nu corespundă cu visul tău, ori cu felul tău de a vedea lumea și viața. E posibil să nu te reprezinte ca fire, caracter, personalitate. Dacă îți calci visul în picioare pentru norme, consumi energie, dacă te forțezi să iubești, să ierți, să fii blând când tu esti o ființă de foc, iarăși consumi energie, dacă îți impui lucruri care te-ar face să fii privit cu ochi buni de alții, ori chiar cu invidie, dar care nu sunt pornite din sufletul tău, vei consuma energie. E acea energie necesară visului TĂU REAL, să se materializeze, să zboare. Concentrează-te pe acesta, nu-ți tăia singur aripile, rătăcind prin falsitate.

- falsele idealuri sau dorințe;

De multe ori nu normele sociale, ci noi înșine, neștiind cum să ajungem la noi, la adevărul din noi, mai exact spus, ne creăm vise false. De fapt facem ceva pentru că este la modă, ori că ne-au sfătuit alții. Pur și simplu nu știm ce vrem, nu ne cunoaștem menirea, personalitatea, talentele, ori caracterul, altfel spus, nu ne putem privi sufletul în ochi. Și atunci alegem în virtutea inerției, ne creem UN EU FALS, devenim ceva ce nu ne reprezintă. Ne ratăm menirea, ori o ignorăm. Ajungem astfel să nu ne placă ce facem, ori ce suntem, dar nu înțelegem de ce. Pentru că pur si simplu NU NE CUNOAȘTEM PE NOI. Să ne cunoaștem este o datorie a sufletului. Altfel se naște acea nemulțumire mocnită fără o cauză cunoscută (conștientizată) care nu e altceva decât un consumator energetic.

- dezechilibrele între muncă și relaxare;

Sunt unii obsedați de muncă. De fapt nu de muncă, ci de bani, ori succes. Adică au găsit un mod DE A FUGI DE EI ÎNȘIȘI ȘI ASTA FAC, crezând că sunt de folos socității, familiei lor, ori lor înșile. De fapt uită că în totul e necesar echilibrul și orice lucru exagerat duce către distrugere. Chiar dacă inițial acel lucru e bun. La fel cum să muncim excesiv nu e bine, la fel de nepotrivit este să ne irosim timpul nefăcând nimic toată viața, dacă ne permitem cumva, pe motiv că ne relaxăm. Întotdeauna între a dărui și a primi e necesar echilibrul. Orice exagerare este împotriva felului în care am fost creați și de aceea conduce la consum energetic. Munca în exces se înțelege de ce conduce la oboseală. Dar relaxarea? Ea ne poate consuma energetic? DA. Pentru că vorbim aici de irosirea timpului și a rostului nostru de a fi pe Pământ. Lipsa de scop, conduce deseori la crearea unor SCOPURI NEGATIVE, false, cum ar fi interesul pentru intimități din viața celorlalți, față de persoane publice, bârfa, critici, privitul la televizor, judecățile superficiale, etc. Orice dezechilibru e o pierdere energetică și în consecință o pierdere de timp și o barieră în calea materializării celor benefice vieții.

- dezechilibrele între obligație și plăcere;

E cam același lucru, însă cu o nuanță un pic diferită. Atunci când ne facem menirea, vorbind aici de profesie, nu mai există acest dezechilibru, atunci când suntem cu persoana potrivită asemenea. Însă el se naște când există obligații, adică atunci când suntem datori cuiva indiferent de rolul său, și facem acele lucruri ce nu ne fac plăcere și ne determină să NE SIMȚIM FOLOSIȚI. Iar atunci sentimentul acela neplăcut ne fură din energie, ne autovampirizăm energetic. Una e să ajutăm din omenie, din iubire, din dorința pornită din inimă, din prietenie, din iubire,alta e să o facem că așa ne cere cineva, gratuit și continuu pe cineva care crede că acest lucru i se cuvine de la natură și că tu ești cumva sclavul său. Acest lucru ne trezește revoltă, furie, nervi și deci vorbim de un consumator energetic.

- dorința de răzbunare;

Nu e bine să ne răzbunăm, nici măcar pe cei ce ne-au făcut cu adevărat rău, nesimțire, ori intenție. Viața e cel mai bun profesor și cel mai corect judecător. Există legi nescrise ce se aplică întocmai. Mai ales când iertăm și lăsăm cale liberă universului să echilibreze lucrurile de la sine. Să dorești să te răzbuni, înseamnă să pierzi nu doar timp, ci mai ales energie. Acea energie ce ar putea aduce în viața ta ceva bun. Nu poți distruge ceva, ori pe cineva, decât în două feluri: fie folosind energia distrugerii, dar atunci aceasta acționează și asupra ta, fie folosind ENERGIA INDIFERENȚEI, ori DACĂ POȚI A IUBIRII. Aceastea din urmă acționează doar asupra celui ce ți-a făcut rău, pentru că el nu o poate primi și răutatea lui acționează ca un scut. E un mecanism fin și complex și nu-l voi explica acum aici. E acel foc pus asupra inamicului, despre care scrie în Biblie. Iertând veți pune foc asupra dușmanului, la fel faceți rugându-vă pentru el. Nu trebuie să iertăm cu acest scop. Pe Dumnezeu nu-l putem păcăli. E necesar doar să ne detașăm și să ne cerem dreptatea divină, apoi să uităm. Astfel nu vom piede timp și energie, iar rezultatul va fi cel dorit de Dumnezeu. De cele mai multe ori cei egoiști și răi se autodistrug siguri.

- dorința de a demonstra… sau altfel spus orgoliul.

Mulți oameni pierd timp și energie dorind să demonstreze cuiva că sunt mai buni decât ei. Că au reușit, că sunt fericiți, că au mai mult, că sunt mai deștepti, mai buni, mai iubitori, etc. Ori vor să demonstreze că au dreptate, ori că nu e cum spune cineva, ci că e ca ei. Păcat… Dincolo de faptul că pe lumea asta totul e relațiv, nimeni nu te va iubi, ori nu te va respecta datorită faptului că i-ai demonstrat ceva. Nici că ești bun, nici că e ca tine, nu ca el. Dimpotrivă se va enerva și te va gândi de rău. Dacă vrei să te simți bine fără el, fă-o DAR DOAR PENTRU TINE, ATÂT.

Viața oricum se ocupă de toți. De ce să pierzi tu din timpul tău? Viața e făcută să ne trăim clipa și să înțelegem că totul e nu doar relativ, cum a spus Einstein, ci și subiectiv. Fiecare are perspectiva sa asupra vieții, luptele sale, problemele sale, și dreptul său de a fi el însuși, nu de a fi cum doresc unii sau alții. Dacă vrei să fii mai bun… decât X sau Y, e vorba de orgoliu. Dacă vrei să fii tu însuți, vei fi bun oricum, vei face ce te pricepi tu mai bine și vei avea succesul scontat. Nu din ambiție, ci din plăcere și iubire. Fii tu. E suficient.

- bărfe, critici, judecăți;

Sunt după cum știm acele preocupări ce nu onorează pe nimeni. Nu schimbă nimic. Nu aduc bine niciunde. În cantitate mică, foarte mică de altfel, descarcă sufletul și eliberează, prin faptul că odată ce am spus ceva ne descărcăm sufletul (de aceea se merge la psiholog). Dar… în altă măsură (mai mare, obsesivă uneori) și având ca subiect oameni cu care nici măcar nu relaționăm, ele sunt irosire energetică și pierdere de vreme. Mai mult, pot fi creatoare de efect bumerang. Nu conduc la acumulare de energie benefică prin simplul fapt că ascund sentimente de furie, mânie, frustrare, complexe, ce la tot tocăm acordăndu-le atenție. Astfel prin discuții le aduce iar în prezent, astfel aceste emoții SE AMPLIFICĂ și ne conduc pe căi întunecate ale vieții. Nu sunt deloc constructoare, ci de-a dreptul distructive.

Concluzie…

Iată deci care sunt consumatorii energetici ce te împiedică să materializezi. Conflictele între SINELE TĂU și faptele tale, între TINE CEL REAL și ceea ce VREI SĂ ARĂȚI lumii.

Ceea ce îți dă cu adevărat energie este lipsa de încrâncenare, lipsa de tensiune, detașarea de ambiții, orgolii și scop.

Acest lucru nu înseamnă să trăim fără cârmă, ca o corabie în derivă, dimpotrivă, înseamnă să ȘTIM CINE SUNTEM ȘI CE VREM și SĂ NE URMĂM visul personal, trăind mulțumiți noi înșine de noi. Doar astfel vom putea să-i ajutăm direct, ori indirect pe ceilalți, doar astfel avem energie și putere, doar astel putem fi fericiți și implicit un exemplu personal.

„Cine are i se va mai da, cine nu, i se va lua și ceea ce are.” (Marcu 4, 25)

Asta le spunea Iisus apostolilor. Oare de ce? La prima vedere pare absurd!

Acum știți deja. Cine are energie va putea construi ceea ce vrea, și va avea emoții pozitive, de satisfacție și bucurie. Acesta sunt dătătoare de energie și mai multă. Cine trăiește în minciuni și în fals, își va împietri inima, va crea conflicte în sine, va pierde energetic și ce are, se va umple de gânduri rele și iar va consuma din energia sa psihică, sufletească. Se va pierde în gol și se va bloca singur.

Deci… urmați CALEA ADEVĂRULUI:

- cunoașteti-vă pe noi înșivă;

- mergeți pe calea adevărului;

- construiți-vă visul vostru personal;

- fiți în echilibru întotdeauna;

Și astfel cele bune le veți avea și ele se vor înmulți din nou… și din nou…

Carla von Vlad

Bine ai venit!

Știu ce cauți! Cauți comoara din tine. Știi ceva? Eu știu că o vei găsi. Dacă ai ajuns până aici, ești pe drumul cel bun. Mai mult de atât, eu îți pun la dispoziție hărțile potrivite, ce îți vor arăta calea spre țel. Ceea ce trebuie să faci este să mergi înainte, cu hotărâre, cu răbdare, cu încredere și voioșie. Trebuie să mergi savurând drumul, și bucurându-te de clipă. Vei găsi aici tot ce trebuie să știi pentru a păși pe căile vieții într-un mod ascendent, liber de prejudecăți, de temeri, sau neîncredere. Vei urca trepte spirituale și vei dobândi capacitatea de a te înțelege pe tine și lumea în care trăiești, viața și legile sale. continuarea AICI

Toate cele 5 carti la 100 lei!

PROMOȚIE! Toate cele 5 cărți 100 lei, plus transportul.

Prin Poșta română 15 lei - cu ridicarea pachetului de la poștă, sau prin FAN Courier - prețul fiind cel practicat de FAN Courier în funcție de zonă - caz în care cărțile vi se aduc acasă.

Comandați AICI - vă rugăm mentionați pe lânga NUME, ADRESA și NUMĂRUL DE TELEFON.

Despre mine

De când mă știu am fost atrasă de misterul creației, am vrut să aflu, să știu, să cunosc, sau poate doar… să-mi amintesc ceea ce oricum sufletul meu știa.
Copil fiind, priveam în depărtări înstelate căutând parcă ceva nenumit, ceva ce-mi putea oferi libertatea și bucuria dorită. continuarea AICI

Program cursuri reiki si seminarii

MOMENTAN NU SUNT CURSURI!

Detalii despre cursurile de REIKI USUI.
Detalii despre cursul de KARUNA REIKI.
Detalii despre SEMINARII.

De ce sa faci reiki?

Pentru că funcționează chiar și în condițiile în care tu... ești... „pe avarie”, sau te-ai îndepărtat de lumină, cu sau fără voia ta. Și tocmai în astfel de momente ai nevoie de puțin ajutor... venit din lumină. continuarea AICI

Codul secret al amerindienilor

Am ales să public acest text, pentru cuvintele înțelepte cuprinse în el. În opinia mea acest “COD AL AMERINDIENILOR”, indifernt cine l-ar fi scris și care ar fi vechimea lui reală, cuprinde sfaturi înțelepte și reflectă adevărul. Acel adevăr după care mă ghidez si eu deseori în viață și pe care îl recomand tuturor. Nu știu cine este autorul, dar știu că acel autor este ghidat de cunoaștere spirituală și iubire. Deseori viața mi-a spus: Dumnezeu este simplitate și viață. continuarea AICI

Terapia iertarii - metoda Kahuna

In urma cu doua decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea stiintifica cu ceea ce am putea numi, pe buna dreptate, un miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta in acel moment cu probleme deosebit de grave in sectia bolnavilor psihici care comiseseră continuarea AICI

Din tainele vietii...

In fine, a treia si cea mai infricosatoare judecata are loc cand s-a terminat ciclul, pentru care a venit o entitate la scoala planetei noastre. Ea are loc aproximativ dupa 26.000 de ani de existenta pe acest glob. Pe parcursul celor 26.000 de ani, entitatea spirituala si-a dus existenta cand pe pamant ca om trupesc, cand in Cer, ca om ceresc sau duh spatial. In scurgerea acestui timp, omul a trait sute si mii de vieti. continuarea AICI

Binecuvantare

Binecuvantat fii Tu Doamne… si binecuvantate fie fiintele, creatiile Tale.

Binecuvantat fie Cerul… si binecuvantat fie Pamantul.

Binecuvantat fie Soarele si binecuvantata fie Luna… si fiecare zodie pusa de Dumnezeu pe instelatul Cer. (continuare)