Home


Recunostinta – acel sentiment ce ne apropie de Dumnezeu.

Recunostiinta Oare întâmplător ne spune Iisus să cerem ca și cum am avea? Să mulțumim ca și cum am primit? Unii cred că vorba doar de sentimentul de bine, de împlinire ce îl dă primirea lucrului cerut, sentiment pe care trebuie să ni-l imaginăm. Adevarat, însă e un adevăr parțial. Pe lângă acesta mai e vorba și despre sentimentul de multumire, adică recunoștință, pe care un om îl are când primește ceva. Multumirea față de cel ce a dăruit, sau față de cel ce a făcut posibil să se întâmple ceva. Și în primul rând multumire față de Dumnezeu.

Recunoștința este de mai multe feluri:

- recunoștința față de cel ce ne-a DAT ceva – un dar, un sfat, un cadou, o îndrumare, o inițiere, orice.

- recunoștința față de DUMNEZEU – care ne-a dat viața, sufletul și tot ce experimentăm.

Se manifestă în mai multe feluri:

- mulțumind celui ce ne-a dat prin vorbe frumoase sincere, însoțite de fapte, de un coportament adecvat, care să nu fie în contradictie cu cuvintele spune, si care altfel ar fi doar vorbe goale. În fond sentimentul de gratitudine care e un sentiment înâlțător, și se simte. Fără acel sentiment nu putem vorbi de gratitudine, pentru că ea e o emoție ce n-o putem truca.

- mulțumind divinității pentru ce ne-a oferit până în prezent. Viață, suflet, trup, minte, aptitudini, lucruri materiale, prieteni adevărați, sănătate, și lista ar putea contina la infinit, dar noi putem să rezumăm spunând TOATE CELE BUNE. Dar și cele mai puțin bune, din care putem învăța, și prin aceasta evoluăm. Mulțumind pentru acestea putem pune capăt experienței, fiind un semn că am conștientizat ceva.

- multumind vieții și divinității pentru ceea ce NU AVEM ÎNCĂ, dar ne dorim din tot sufletul să avem, așa cum ne învață scripturile. Sentimentul dacă este real, ne conectează la lumi de vibrație înaltă și astfel putem crea cu ajutorul și voia divinității ceea ce sperăm. În același timp e o confirmare a ideii că suntem conștienți că nimic nu se petrece fără voia SA.

Astfel putem spune că…

Gratitudinea e o floare rară ce aduce pace, prosperitate, bucurie și te plasează pe una din cele mai benefice linii de destin. De ce? Pentru că e un sentiment de-o beneficitate extraordinară, un sentiment de vibrație foarte înaltă, de același nivel vibrațional cu iubirea.

În fond este tot o formă de iubire, chiar dacă pare altceva. De fapt, practic vorbind, e mai mult o formă de iubire față de noi înșine, decât față de binefăcătorul nostru. Noi emitem sentimentul, deci celulele corpului și spiritului nostru sunt cele ce beneficiază primele de el.

Cât despre binefăcător, el practic nu are nevoie de recunoștința noastră, el oricum își ia plata de undeva. Deseori de altundeva. Universul știe oricum ce face fiecare, ce a dat și ce e necesar să primească.

Ce efect are nerecunoștința?

Deseori cel care a ajutat, se trezește nu numai ignorat, ci și bârfit! Însă nu trebuie să îi pese, ori să se necăjească.

Criticând, urând, bârfind, ori disprețuind pe cel ce a daruit ceva, fie timp, fie bani, fie sfaturi, fie orice altceva din ființa sa, nu este doar o dovadă de prostie, răutate și micime de spirit, ci și de ignoranță. Ba mai mult este UN ACT DE AGRESIVITATE FAȚĂ DE PROPRIA PERSOANĂ, veți vedea de ce.

Acești oameni ignoră una din legile fundamentale ale universului: LEGEA ALCHIMICĂ A CREAȚIEI. Ce emiți, vei avea – tu sau copiii tăi ( până la al 4-lea neam, așa cum scrie în biblie – lanț întrerupt doar dacă se intră în mod real în LEGEA IUBIRII, propovăduită de Hristos, iar față de Dumnezeu nu putem să trișăm). Nu poți crea ceva și să-l emiți către alții, decât dacă îl ai întâi în tine, în ființa ta – minte, suflet și spirit. Dacă ai creat CEVA acel ceva EȘTI TU.

Cei ce emit/crează rău, vor primi rău, cei ce emit/crează bine, vor primi bine. Pe acest principiu funcționează recunoștința, dar și autodistrugerea celui ce gândește de rău. Cu atât mai mult pe un om ce i-a făcut bine.

Ce cred unii?

Mulți oameni - da, din nefericire încă sunt mulți - consideră că dacă cineva i-a ajutat cândva, a făcut-o din următoarele motive:

- acel cineva i-a fost dator cu ceva- deși în realitate nu-i este;

Poate apela la ideea că i-a fost dator karmic – în fond nu avem de unde să știm dacă este așa. Acest lucru fie el adevărat, nu trebuie să excludă un comportament firesc.

- binefăcătorul său a făcut-o din pură plăcere – că așa e el bun;

Lucru de altfel adevărat, însă își putea alege o altă persoană pentru a-i da ceva, una care să aprecieze și să învețe ceva. Ori alte plăceri mai personale, care exclud rolul de dădacă, pentru că timpul pe pământ e ceva prețios.

- binefăcătorul său este un spirit superior și e firește să procedeze astfel;

Da, spiritele superioare, de obicei ajută. Acest lucru este în natura lor, însă acel spirit nu ți-este obligat cu ceva. Și dacă vrei să crești, nu-l invidia. Pentru ca cineva să ajungă la nivelul unui spirit superior, e necesar să simtă, să se comporte ca acela, deci să rezoneze cu el, iar prin invidie nu se intră în rezonanță.

- mai există uneori și credința cum că dacă l-a ajutat pe el/ea, de fapt el i-a făcut un favor, pentru simplul fapt că a avut ocazia de a ajuta un spirit superior;

Această idee deși pare stupidă, este reală și întâlnită la anumiți indivizi. Caracteristica lor e orgoliul, însă ei n-au habar că orgoliul este un sentiment distructiv.

- ori în cazul celor egoiști, sau zgârciți, se lasă plata pe seama lui Dumnezeu, adică, va primi el – binefăcătorul - cumva din altă parte și în concluzie el nu are de ce să-și mai bată capul pentru a-i fi în vreum fel recunoscător, nici măcar cu un simplu sentiment;

Cu siguranță va primi, pentru atât răul, cât și binele se întorc însutit.

Și de ce permite Dumnezeu asta…

Motivele pot fi multiple, însă ele sunt întotdeauna spre binele celui ce dăruiește ceva. Iată doar câteva dintre ele:

- cei ce fac bine, au o datorie karmică față de cel gratificat – din această cauză au fost lăsați să își plătească datoria, însă acest simplu fapt nu dă dreptul aceluia să continue roata karmică la rândul său, comportându-se neadecvat. Își va crea astfel karma și va deveni la rândul său dator.

- cei ce fac bine nu au încă discernământul necesar să facă diferența între „darul benefic” și „darul murdar”, respectiv darul făcut celui cu sufletul curat și care are drept divin la ajutor, și cel făcut unui om ce a ajuns în acea situație deplorabilă datorită caracterului lui, ori care are astfel de ars o karmă, sau de învățat ceva. Acest lucru este scris atât în Vede – cartea sfântă hindusă, cât și în Bibile, respectiv Noul Testament, când Iisus își sfătuiește discipolii dornici de fapte mari să nu dea „perle la porci și bucate (mâncare aleasă) la câini”, căci acestă faptă bună, dar făcută cui nu trebuie, se va întoarce împotriva lor. Toată murdăria din sufletul celui gratificat va cădea pe cel ce-i dă ajutorul nemeritat, fie direct prin acesta, fie prin alte persoane.

- cei ce fac bine își plătesc astfel o faptă față de alcineva căruia ei înșisi i-au gresit, însă așa cum am spus, asta nu scuză comportamentul neadecvat al gratificatului.

- cei ce fac bine trebuie să-și asculte intuiția, visele, semnele, și învățătorii spirituali, dar n-o fac, și astfel prin comportamentul urât al gratificatului, li se arată că semnele primite de ei sunt cele reale. Este un experiment din care ei au de învățat două lucruri importante: să aibă încredere în ei înșiși și nu-L ingore pe Dumnezeu, pentru că Voia Lui e mai mare.

- cei ce fac bine trebuie să aibă voință, să înțeleagă de la primul semn vizibil cum că, acea persoană nu merită timpul și ajutorul lor, și să nu continue să-l dea, sperând în zadar că acel om se va schimba doar pentru a urma exemplul lor bun. N-o vor face pentru că sunt ignoranți, ori au o karmă rea. Persoanele cu probleme au ajuns acolo fie datorită karmei lor, fie datorită caracterului lor leneș, ori orb la binele universal. Deci nu vor dori să urmeze exemplul celui ce le dă ceva bun. Le place în noroi și în întuneric, acolo este mediul lor preferat.

- cei ce fac bine „și-o iau”, pentru că nu și-au mentinut curată legătura cu Dumnezeu. Cei ce sunt meniți să facă bine oamenilor, trebuie să se roage continuu, ca să-și mențină legătura lor cu Dumnezeu, strânsă și curată. Doar astfel nu vor putea cădea pradă greselilor venite din orgoliu personal, ori atacurilor energetice venite din partea celor invidioși si frustrați, aceștie fiind deseori chiar cei ajutați. Dacă slăbeste conexiunea, ei fie nu mai pot judeca limpede, fie își pierd protecția, și astfel pot deveni orbi la șmecheriile unora, ușor de indus în eroare, lipsiți de puterea de a discerne, ori de a se opri din a ajuta, la timpul adecvat. Deci e o lecție pentru a rămâne lipiți cu gândul și inima de divinitate.

- cel ce ajută, a făcut din cel ajutat un soi de idol. Adică ține la el mai mult ca la sine, ori ca la Dumnezeu. Cum? Prin simplul fapt că pentru că îl iubește, se conectează prea mult la acesta. Se gândește mult și des la el, vede la el calități ce lipsesc cu desăvârsire, îl copleșește cu atenție și iubire și astfel oferă ceea ce nu merită. Acea persoană a devenit centrul universului său, deci un… idol. Ceva la care te închini, (adică te conectezi mereu) iar idolii vor cădea toți, cu excepția lui Dumnezeu. Cel ce ajută se deconectează astfel de la divinitate, de care parcă… a uitat. Dar comportamentul urât al celui ajutat, îi ajută să se trezească și să se conecteze iar.

- cel ce ajută a fost la rândul lui nerecunoscător față de Dumnezeu. A uitat să mulțumească deseori, a ignorat că fără divinitate el nu ar fi avut nici har, nici înțelepciune, nici puterea de a ajuta un alt om, iar acesta din urmă îi reamintește de greșeala sa.

În conluzie…

Recunoștința este un sentiment necesar. Este un sentiment de lumină, este un sentiment ce ajută, vindecă și eliberează.

Nerecunoștința este un sentiment ce ne deconectează de la bine, lumină și viață. E întuneric și denotă frustrare și un spirit debusolat. Denotă complexe, și invidie uneori, tocmai pe cel ce a ajutat. Se vindecă și ea? Da. În timp prin efort personal și deseori prin multă suferință.

În același timp, pot spune că cel ce ajută nu trebuie să aibă pretenții la cel ajutat. Pentru că pretențiile conectează… Deci, cine ar vrea să fie conectat la așa ceva?!?

Cel ce dăruiește trebuie să știe că va primi întotdeauna răsplata faptelor sale din alte părți. Deseori așa se întâmplă.

Nu, nimic nu este întâmplător. Nici banii, nici talentul, nici aptitudinile, nici bunătatea, nici iubirea. Ele sunt drepturi divine ale celui ce le deține. Un drept divin SE PRIMEȘTE PE MERIT, iar așa cum se primește se poate și pierde, dacă primitorul și-a schimbat între timp comportamentul, ori viziunea (percepția) asupra universului și a propriului sine.

Iar pentru că am primit toate acestea indiferent de ce am făcut acum, sau cândva, nu pot decât să-i multumesc pentru asta bunului Dumnezeu, fără de care nimic nu mi-ar fi fost dat, și din a cărui voie se face tot.

Mulțumesc…

Mulțumesc cerului pentru albastrul său infinit, mulțumesc stelelor pentru sclipirea lor de diamant, mulțumesc munților pentru măreția lor fascinantă , mulțumesc aerului pentru limpezimea sa, mulțumesc Soarelui pentru aurul lui curat, mulțumesc apei pentru puritatea ei cristalină, mulțumesc florilor pentru parfum și culoare, mulțumesc pământului pentru roade și frumusețe, mulțumesc prietenilor adevărați că există, mulțumesc iubirii că îmi înalță sufletul, mulțumesc îngerilor că mă protejază, mulțumesc vieții că mă invită la dans și în primul rând mulțumesc Creatorului pentru toate aceste minuni, și pentru toată CREAȚIA SA.

Multumesc… Multumesc… Te iubesc…

Și iată mai jos, o părere a alcuiva – respectiv Joe Dispeza - ce nu face decât să confirme ceea ce și eu am afirmat și să adauge alte informații interesante la aceasta. Mulțumim Joe Dispeza... Vizionare plăcută…

Carla von Vlad


Bine ai venit!

Știu ce cauți! Cauți comoara din tine. Știi ceva? Eu știu că o vei găsi. Dacă ai ajuns până aici, ești pe drumul cel bun. Mai mult de atât, eu îți pun la dispoziție hărțile potrivite, ce îți vor arăta calea spre țel. Ceea ce trebuie să faci este să mergi înainte, cu hotărâre, cu răbdare, cu încredere și voioșie. Trebuie să mergi savurând drumul, și bucurându-te de clipă. Vei găsi aici tot ce trebuie să știi pentru a păși pe căile vieții într-un mod ascendent, liber de prejudecăți, de temeri, sau neîncredere. Vei urca trepte spirituale și vei dobândi capacitatea de a te înțelege pe tine și lumea în care trăiești, viața și legile sale. continuarea AICI


Promotie carti

Toate cele 5 carti la 100 lei!

PROMOȚIE! Toate cele 5 cărți 100 lei, plus transportul.

Prin Poșta română 15 lei - cu ridicarea pachetului de la poștă, sau prin FAN Courier - prețul fiind cel practicat de FAN Courier în funcție de zonă - caz în care cărțile vi se aduc acasă.

Comandați AICI - vă rugăm mentionați pe lânga NUME, ADRESA și NUMĂRUL DE TELEFON.


Despre mine

Despre mine De când mă știu am fost atrasă de misterul creației, am vrut să aflu, să știu, să cunosc, sau poate doar… să-mi amintesc ceea ce oricum sufletul meu știa.
Copil fiind, priveam în depărtări înstelate căutând parcă ceva nenumit, ceva ce-mi putea oferi libertatea și bucuria dorită. continuarea AICI


Program cursuri reiki si seminarii

MOMENTAN NU SUNT CURSURI!

Detalii despre cursurile de REIKI USUI.
Detalii despre cursul de KARUNA REIKI.
Detalii despre SEMINARII.


De ce sa faci reiki?

Pentru că funcționează chiar și în condițiile în care tu... ești... „pe avarie”, sau te-ai îndepărtat de lumină, cu sau fără voia ta. Și tocmai în astfel de momente ai nevoie de puțin ajutor... venit din lumină. continuarea AICI


Codul secret al amerindienilor

Am ales să public acest text, pentru cuvintele înțelepte cuprinse în el. În opinia mea acest “COD AL AMERINDIENILOR”, indifernt cine l-ar fi scris și care ar fi vechimea lui reală, cuprinde sfaturi înțelepte și reflectă adevărul. Acel adevăr după care mă ghidez si eu deseori în viață și pe care îl recomand tuturor. Nu știu cine este autorul, dar știu că acel autor este ghidat de cunoaștere spirituală și iubire. Deseori viața mi-a spus: Dumnezeu este simplitate și viață. continuarea AICI


Terapia iertarii - metoda Kahuna

Yin YangIn urma cu doua decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea stiintifica cu ceea ce am putea numi, pe buna dreptate, un miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta in acel moment cu probleme deosebit de grave in sectia bolnavilor psihici care comiseseră continuarea AICI


Din tainele vietii...

Din tainele vietii In fine, a treia si cea mai infricosatoare judecata are loc cand s-a terminat ciclul, pentru care a venit o entitate la scoala planetei noastre. Ea are loc aproximativ dupa 26.000 de ani de existenta pe acest glob. Pe parcursul celor 26.000 de ani, entitatea spirituala si-a dus existenta cand pe pamant ca om trupesc, cand in Cer, ca om ceresc sau duh spatial. In scurgerea acestui timp, omul a trait sute si mii de vieti. continuarea AICI


Binecuvantare Grau insorit

Binecuvantat fii Tu Doamne… si binecuvantate fie fiintele, creatiile Tale.

Binecuvantat fie Cerul… si binecuvantat fie Pamantul.

Binecuvantat fie Soarele si binecuvantata fie Luna… si fiecare zodie pusa de Dumnezeu pe instelatul Cer. (continuare)