Greseli frecvente ale cautatorului de Lumina...

Suntem ființe minunate, problema noastră uneori este că suntem prea sensibili, că am fost construiți să fim iubiți, și să dăruim iubire, însă în traiul nostru pe acest pământ, am constatat că realitatea e un pic diferită de visele noastre interioare. Și astfel toți am trecut prin acel moment când am fost tratați cu brutalitate – în copilărie, adolescență, sau chiar la maturitate, dar în legătură cu un aspect al vieții foarte important pentru noi - și nu am înțeles motivele acelui tratament, și asta ne-a făcut să ne simțim răniți și să rănim la rândul nostru pe alții.

Și astfel ca să nu mai avem parte de durere ne-am pus măști pe chipul sufletului, ne-am arogat roluri care nu ni se potrivesc, sau pretindem de la noi înșine, altceva decât e scris în sufletul nostru. Așa ajungem să ne distorsionăm adevărata noastră personalitate și programul de destin cu care am venit. Ne punem măști... și astfel facem greșeli, crezând că așa nu vom mai avea parte de durere niciodată. Nimic mai fals.

Metaforic le putem numi măști sau roluri, și le jucăm ca și cum e datoria noastră s-o facem. Dar în astfel de situații, ceea ce facem, provine din PERCEPȚII GREȘITE ALE REALITĂȚII, iar aceste comportamente ne construiesc la rândul lor, IMAGINI DISTORSIONATE despre lume, oameni și viață.

Și iată cum devenim niște fugari... Cum imaginile distorsionate ne determină să fugim de noi înșine, de ce ne dorim cel mai mult, sau să trăim frici inutile, adică nejustificate, să facem acuzații deseori neîntemeiate, sau să ne mințim sufletul cu povești nereale.

Iată câteva exemple de roluri ÎN CARE PURTĂM MĂȘTI CE ASCUND LACRIMI ALE SUFLETULUI sau altfel spus, probleme sufletești nerezolvate, numite în psihologie nevroze. Sunt probleme ce vin din inconștient (din acea parte a minții ascunsă care nu iese la lumină decît sub formă de emoții, imagini, dorințe, sau scheme de destin, toate aparent nejustificate).

Ele sunt aici, nu ca să le proliferăm, ci ca să le VINDECĂM.

Roluri defavorabile sufletului si vindecării sale, sunt cu siguranță mai multe însă le-am ales ca exemple pe cele mai importante:

- PERFECȚIONISTUL – dorește că ceea ce face el să fie întotdeauna fără nici o urmă de eroare. Nu admite că și el e om, și deci poate să greșească uneori, sau să nu se ridice în anumite situații la stadardele impuse chiar de el însuși. Dacă a greșit ceva, fie la nivel fizic, practic, a greșit o frază, ori nu a făcut o lucrare perfectă, fie a greșit la nivel psihic, spre exemplu consideră că nu a procedat corect/moral într-o situație, atunci n-are liniște. Fie o ia de la capăt, până reușește să facă așa cum vrea el, ori se acuză, se simte vinovat, se enervează, etc. E cel ce se străduie să fie drăguț, amabil, politicos... indiferent de emoțiile sale reale. Perfecționiștii sunt al naibii de orgolioși. Ei cred că toată viața lor o s-o ia razna dacă ei nu fac totul perfect, că în jurul lor trebuie să fie ordine, și toate acestea pentru a compensa dezordinea lor interioară, care îi deranjază cel mai tare. Dar pe care n-o sesizează. Ei nu înțeleg că toți suntem aici pentru a evolua, deci nimeni nu este perfect, că esența vieții e jocul, că din greșeli se nasc uneori lucruri bune. Dumnezeu e Creatorul acestei lumi și dacă ar fi vrut cu siguranță ne-ar fi creat pe toți perfecți, însă suntem oameni nu roboței. Iar asta ne dă charm. Și putem înflori precum o grădină de flori.

- GENEROSUL – nu vorbim aici de o generozitate firească, ci de cel ce dăruiește peste măsură în relații sau situații. Poate fi vorba exact de daruri materiale peste măsura lor de posibilități. Dar... deseori vorbim despre cu totul altceva, de o generozitate psihică artificială. Vorbim de cei ce acceptă compromisuri, care de fapt îi deranjează, dar în același timp se complac în situație considerând că astfel ei sunt, sau devin superiori, față de cei cărora le acceptă inechitățile, și capătă astfel o aură de sfinți. Cred că astel își fac datoria, însă în suflet nu simt satisfacție, doar orgoliul este satisfăcut. Sau... sunt alinate temerile.

- PROTECTORUL – sunt cei ce devin extrem de protectivi cu cineva, fie un copil, fie partenerul, fie un prieten. Doresc să intervină ei în problemele celorlalți, de cele mai multe ori neinvitați. Se cred datori celorlalți, raspunzători pentru ei, sau poate doar prea importanți. De fapt se tem pentru sine, proiectează fricile lor spre cel protejat. De asemenea își doresc să fie apreciați pentru protecția lor. Și cred că celalalt nu se poate descurca.

- AGRESIVUL – se ascunde în stări de furie, de nervi, de atacuri față de alții, crezând că astfel nu li se va vedea slăbiciunea, că sunt invulnerabili, dacă sunt... „periculoși”. Încearcă să pară curajoși, în loc să plângă se înfurie, în loc să recunoscă faptul că momentan au pierdut sau că nu poț rezolva o situație așa cum dorește, se comportă precum niște prunci, crezănd că dacă “bat din picior”, lumea/viața le va „cumpăra jucăria dorită”. Vor să-și rezolva problemele prin frică, crezănd că astfel celilalți îi vor asculta.

- INDEPENDENTUL – e cel ce dorește să nu primească nimic de la nimeni, sau de primește, orice dar este returnat prin alt dar, orice ajutor e returnat printr-un cadou, ori o plată directă sau mascată. Ei spun, „eu nu depind de nimeni” – de soț, de șefi, de prieteni – uitând că toți depindem întotdeauna de ceilalți. Chiar și cei cu o profesie liberală, ce nu au șefi, depind de venirea clienților în viețile lor, milionarii depind de angajați, și de clienți, iar prietenii și rudele depind emoțional unii de ceilalți, oricât ar vrea ei să nu fie astfel (sunt legați energetic și sufletește unii de ceilalți). Și toți depindem de... Dumnezeu.

- SALVATORUL – sunt cei ce îmbrățișază cauze umanitare în care se implică mai mult decât e firesc. Devin obsedați de anumite situații, devin agresivi și plini de ură, uneori mai agresivi decât agresorii contra cărora luptă. Sunt cei ce renunță la viața lor personală pentru a se ocupa de... săracii din India, de femeile maltratate din Zambia, ori de toate animalele abandonate de pe străzi, ajungând să țină în condiții improprii 10 câini și 30 de pisici, etc. Ori devin infatuați și se văd în rol de „guru unic” și sigur deținător de adevăr, fără serviciile căruia oamenii “nu pot”... fie nu se pot mântui, fie nu pot trăi frumos, fie nu pot ajunge la adevăr, fie nu vor avea bani... etc.

Suferița lor provine din răni sufletești nevindecate, din maltratări și comportamente deviante la nivel fizic ori psihic, cu care au avut de-a face în copilărie, se team să nu fie abandonați. De aici apare masca superiorității și puterii, de fapt teama imensă de rău. Vor să uite de sine și de durerea lor, îngrijindu-i pe alții, vor să compenseze astfel faptul că lângă ei nu este, sau nu a fost nimeni, atunci când au avut nevoie.

- CONDUCĂTORUL – e cel ce are credința că poate ține toate lucrurile sub control întotdeauna și/sau că el întotdeauna are dreptate. E tot un fel de perfecționist pe de o parte, pe de alta poate deveni un mic tiran. Vrea să conducă, dar... conduce prost, sau prin metode greșite. Nu vorbesc aici de cei cu calități de lideri. Aceștia se comportă altfel.

Aceștia nu înțeleg că singurul care ține lucrurile sub control e Dumnezeu. Nimeni nu poate controla tot, iar viața trebuie lăsată să curgă... Însă acest tip de om se teme de viață, se teme de a nu fi ignorat, subapreciat si lăsat deoparte. Nu are încredere în sine și nici credință în Cel ce conduce tot. Se teme să lase frâiele din mâini și să spună hai să vedem ce părere pot avea alții. Poate că e mai bună!

- PUSTNICUL – cel ce e stăpânit de dorința de a trăi în singurătate. Și mă refer aici în primul rând la viața de cuplu. Motivații ca... mă preocupă cariera, vreau să mă distrez, vreau să am liniște, vreau să nu am obligații sunt întotdeauna de suprafață. În fond acolo există o problemă sufletească.

O neîncredere în iubire, o anumită oboseală a psihicului provenită fie din întâmplări dramatice trăite în copilărie, care au avut ca urmări relații nesatisfăcătoare, sau din cauză că persoana a avut așteptări prea mari și nerealiste de la viață necunoscând psihicul uman. Și atunci dezamăgirea izvorâtă din realitatea mediocră a fost pe măsură. Ei trăiesc cu gândul la viitor, un viitor în care ei vor deveni perfecți, și astfel vor rezona cu partenerul ideal. Care va apărea din senin, desigur... atuncea...

IMPORTANT!

Toate aceste roluri, sau altfel spus, caracteristici reprezintă defecte DACĂ SE MANIFESTĂ OBSESIV, dacă se manifestă des, intens, deci dacă au devenit un stil de viață. Pentru că echilibrul și armonia sunt cheia în tot.

Și cum ar fi normal atunci?

Ar putea întreba cineva în mod îndreptățit și firesc....

Normal ar fi ca... fiecare entitate ce exagereazâ în manifestările sale să privească cu atenție în sufletul ei și să se îmbrățișeze cu iubire. Și apoi să își deschidă mintea și inima ca să înțeleagă... esența: IUBIREA ESTE ECHILIBRUL DINTRE A PRIMI ȘI A DĂRUI. Și o greșeală trecută, nu se rezolvă cu o altă greșeală prezentă... transformată în idol, sau în stil de viață căruia îi devine supus.

Haideți un pic să le analizăm... și să vedem ce ar fi benefic fiecăruia să înțeleagă:

Perfecționistul - să înțeleagă faptul că e necesar să facem tot ce ține de noi ca să facem lucrurile BINE ȘI SĂ NE PURTĂM CU CEILALȚI CORECT , dar să nu ne acuzăm dacă... uneori nu ne iese. Nimeni nu e perfect oricât s-ar strădui. Un om perfect e un om mort.

Generosul - să înțeleagă că e dacă dăruim nu putem dărui altfel decât din suflet, atunci când simițim că trebuie să facem asta, natural, firesc. Un dar din datorie, ori provenit din temere nu e dar. Un dar peste măsură, va naste un dezechilibru și se va întoarce ÎMPOTRIVA CELUI CE A DAT. Sa renunțăm la compromisuri distructive, să dăruim lucruri și sfaturi, atunci când ni se cer. Însă în ambele cazuri să dăruim pe măsura puterilor nostre, nu disproporționat.

Protectorul – bine ar fi să conștientizeze că putem să fim alături de ceilalți și să îi protejăm când este cazul, și când ne cer acest lucru. Dar nu să ne băgăm voluntar în probleme ce nu sunt ale noastre, ori să ne credem mici dumnezei ce pot ține umbrela în fața obstacolelor vieții ce i-ar putea afecta pe ceilalți. NU FACEM DECÂT SĂ-I ÎNCURCĂM și să-i ținem pe loc. Și apoi... nu putem da examen la scoala vieții în locul lor, nici să-i facem să ne iubească astfel.

Agresivul – trebuie să fie atent la necesitatea echilibrului între a tăcea când e cazul și a ne spune părerea dacă este nevoie. Să învețe să nu ia totul personal, să nu se simtă inferior, sau superior, să înțeleagă că important e să comunicăm eficient și cât mai clar cu putință. De asemenea să înțelegă CĂ AGRESIVITATEA NU REZOLVĂ LUCRURILE, CI NAȘTE AGRESIVITATE. E drept că e necesară uneori, în cazuri de autoapărare, și aici mă refer atât la un atac fizic, cât și la unul psihic, dar apărarea să nu depășească atacul de zeci de ori. Să fim ECHILIBRAȚI ȘI DETAȘAȚI de situații și astfel le vom rezolva mai ușor.

Independentul – să învățe că toți avem nevoie de teritoriul nostru, și să nu depindem niciodată 100% de nimeni, fizic, spiritual, material. Dar nu suntem construiți pentru a trăi izolați, ci orice ar fi depindem întotdeauna de alții. Să învețe să primească și să dăruiască, iar a dărui înseamnă uneori să le dea celorlalți posibilitatea de a fi generoși cu ei, de a-și face o bucurie lor înșiși dăruind. Să învățe să fie EMPATICI.

Salvatorul – să înteleagă că am venit aici în primul rând pentru o întîlnire cu noi înșine, să-și dea timp pentru ei, pentru PREZENTUL LOR. Să devină conștienți că lupta cu răul nu va avea niciodată final și ea nu va putea fi niciodată eradicată în totalitate de un singur om. Salvatorul trebuie să învețe să nu confunde starea deplorabilă ce ne-o poate da mila exagerată și dorința de a aduce Raiul pe pământ, cu starea de compasiune, care e o stare superioră și un ajutor eficient – diferența dintre a da pește cuiva și a-l învăța să pescuiască e mare!!! Să învețe echilibrul și prețuirea de sine. Și bucuria de a se ajuta în primul rând pe sine, precum și faptul că viața este și bucurie, nu doar răni, sărăcie și lipsă de speranță.

Conducătorul – nu trebuie să confunde pretuirea de sine cu puterea asupra altor persoane. Nici iubirea cu supunerea. Ar trebui să învețe comunicarea, empatia, să învețe că ORICE FIINȚĂ POATE FI VALOROASĂ SUB ANUMITE ASPECTE. SĂ învețe să privească mai cu atenție la ceilalți și să asculte. Să ia decizii, uneori pe baza sugestiilor celorlalți, pentru că uneori ideile lor pot fi utile și chiar benefice inclusiv pentru sine.

Pustnicul – ar fi bine să învețe iubirea, să renunțe la egoism, să învețe intimitatea suflească și să înțeleagă că iubirea reală nu se poate învăța decât în relație. Atunci când oamenii lasă barierele sociale să cadă. E ușor să fii prietenul de cafea al multora, dar uneori important e să fii acel prieten de suflet. Iar mai mult decît confidentul cuiva, e să fii partenerul de viață al unui om... ce-l vezi zilnic în pijama și papuci. De aici începe adevărata evoluție a sufletului, când dăruiești un pic din teritoriul tău... altcuiva.

Concluzie...

Important e să înțelegem că toți avem temeri, imperfecțiuni ale sufletului, regrete, momente în care ne manifestăm altfel decât suntem în mod obișnuit, iar acestea provin din traumele noastre ascunse. Acestea sunt inevitabile și prezente în toți oamenii. E benefic să înțelegem că toți putem greși, să toți putem ierta, și nimeni nu poate să trăiască după reguli. N-ar mai fi om. Sau... n-ar fi un om uman. Deci e bine să le știm, să le cunoaștem și să ne apropiem de ele în mod firesc și natural. Nu forțat.

E benefic să ne acceptăm așa cum suntem și în același timp să tindem să creștem. Să înțelegem astfel cât mai bine lumea în care am venit să trăim. Pentru că SECRETUL VIEȚII e echilibrul, e trăirea, e experiența și jocul contrariilor. Sau altfel spus, secretul vieții e să știi să o privești cu atenție în ochi și astfel să-i înțelegi sufletul...

Da... există un suflet magic al vieții.

Să fiți iubiți!

Carla von Vlad

Bine ai venit!

Știu ce cauți! Cauți comoara din tine. Știi ceva? Eu știu că o vei găsi. Dacă ai ajuns până aici, ești pe drumul cel bun. Mai mult de atât, eu îți pun la dispoziție hărțile potrivite, ce îți vor arăta calea spre țel. Ceea ce trebuie să faci este să mergi înainte, cu hotărâre, cu răbdare, cu încredere și voioșie. Trebuie să mergi savurând drumul, și bucurându-te de clipă. Vei găsi aici tot ce trebuie să știi pentru a păși pe căile vieții într-un mod ascendent, liber de prejudecăți, de temeri, sau neîncredere. Vei urca trepte spirituale și vei dobândi capacitatea de a te înțelege pe tine și lumea în care trăiești, viața și legile sale. continuarea AICI

Toate cele 5 carti la 100 lei!

PROMOȚIE! Toate cele 5 cărți 100 lei, plus transportul.

Prin Poșta română 15 lei - cu ridicarea pachetului de la poștă, sau prin FAN Courier - prețul fiind cel practicat de FAN Courier în funcție de zonă - caz în care cărțile vi se aduc acasă.

Comandați AICI - vă rugăm mentionați pe lânga NUME, ADRESA și NUMĂRUL DE TELEFON.

Despre mine

De când mă știu am fost atrasă de misterul creației, am vrut să aflu, să știu, să cunosc, sau poate doar… să-mi amintesc ceea ce oricum sufletul meu știa.
Copil fiind, priveam în depărtări înstelate căutând parcă ceva nenumit, ceva ce-mi putea oferi libertatea și bucuria dorită. continuarea AICI

Program cursuri reiki si seminarii

MOMENTAN NU SUNT CURSURI!

Detalii despre cursurile de REIKI USUI.
Detalii despre cursul de KARUNA REIKI.
Detalii despre SEMINARII.

De ce sa faci reiki?

Pentru că funcționează chiar și în condițiile în care tu... ești... „pe avarie”, sau te-ai îndepărtat de lumină, cu sau fără voia ta. Și tocmai în astfel de momente ai nevoie de puțin ajutor... venit din lumină. continuarea AICI

Codul secret al amerindienilor

Am ales să public acest text, pentru cuvintele înțelepte cuprinse în el. În opinia mea acest “COD AL AMERINDIENILOR”, indifernt cine l-ar fi scris și care ar fi vechimea lui reală, cuprinde sfaturi înțelepte și reflectă adevărul. Acel adevăr după care mă ghidez si eu deseori în viață și pe care îl recomand tuturor. Nu știu cine este autorul, dar știu că acel autor este ghidat de cunoaștere spirituală și iubire. Deseori viața mi-a spus: Dumnezeu este simplitate și viață. continuarea AICI

Terapia iertarii - metoda Kahuna

In urma cu doua decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea stiintifica cu ceea ce am putea numi, pe buna dreptate, un miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta in acel moment cu probleme deosebit de grave in sectia bolnavilor psihici care comiseseră continuarea AICI

Din tainele vietii...

In fine, a treia si cea mai infricosatoare judecata are loc cand s-a terminat ciclul, pentru care a venit o entitate la scoala planetei noastre. Ea are loc aproximativ dupa 26.000 de ani de existenta pe acest glob. Pe parcursul celor 26.000 de ani, entitatea spirituala si-a dus existenta cand pe pamant ca om trupesc, cand in Cer, ca om ceresc sau duh spatial. In scurgerea acestui timp, omul a trait sute si mii de vieti. continuarea AICI

Binecuvantare

Binecuvantat fii Tu Doamne… si binecuvantate fie fiintele, creatiile Tale.

Binecuvantat fie Cerul… si binecuvantat fie Pamantul.

Binecuvantat fie Soarele si binecuvantata fie Luna… si fiecare zodie pusa de Dumnezeu pe instelatul Cer. (continuare)