Vocea inimii sau vocea ratiunii?

Deseori în noi parcă ar fi două persoane ce se contrazic, fiecare având argumentele sale, îndreptățite, cel puțin la prima vedere. Pe care din ele s-o ascultăm? Pe care s-o urmăm ca să ne fie bine? Asa cum v-ați dat seama este vorba de vocea inimii și vocea rațiunii. Cum le putem deosebi și mai ales pe care din ele este mai importantă?

Am fost înzestrați de Dumnezeu cu ambele: atât cu rațiune, cât și cu emoții, pentru simplul fapt că avem nevoie de amândouă. N-am putea să trăim doar prin emoții, fie ele chiar și pozitive, și nici numai prin rațiune, fie ea și una foarte corectă. Fiecare are rostul și sensul său și totuși uneori, ele par că se contrazic, și ce e mai tragic, e că se contrazic în privința unor lucruri pe care noi le considerăm importante. Cum ar fi relații de iubire, împlinirea menirii noastre, o dorință ce nu ne dă pace, dorința de a ajunge într-un loc, de a face sau nu un tratament medical, și altele, dar mă opresc aici. Și toate acestea sunt într-adevar importante, și toate ne pot schimba cursul vieții, în funcție de ce decizie luăm, de ce voce ascultăm într-un anume moment.

Cele mai mari contradicții de acest gen le-am întâlnit în relațiile femeie-bărbat.

Deseori INIMA, ne spune, rămâi cu el/ea, va veni momentul când te va vedea așa cum ești, și atunci își va da seama că meriți să te iubească, sau va „conștientiza” cât de mult te iubește, sau poate că Dumnezeu îi va deschide ochii, și el/ea își va schimba într-o clipă atitudinea prin miracol, și totul va fi minunat. De ce să reunuți? Dacă renunți totul va fi pierdut, iar iubirea cu siguranță nu va mai fi trăită vreodată.

Inima îți ignoră durerea și încearcă șă-și vorbească RAȚIONAL.

În timp ce RAȚIUNEA spune ceea ce ea vede clar. Nu vezi că nu te iubește! Nu vezi că acestă relație îți produce suferință, îți pierzi timpul în ea, iar timpul e un lucru prețios. Dacă te desparți acum, vei uita, timpul vindecă tot și vei face loc noului și vei avea inima liberă pentru a altă relație, mai bună. E logic că dacă cineva a acționat de nenumărate ori într-un fel, aceasta este personalitatea lui/ei și se va comporta în continuare așa. Nu faci decât să te chinui și să suferi. Renunță și îți va fi mai bine.

Raținea pare că are grijă de EMOȚIILE tale și le vrea pozitive.

Și parcă ai vrea să reunți, ascultând rațiunea, dar atunci simți cum ceva te apasă pe inimă, simți ceva, ca o durere, uneori chiar la nivel fizic, alteori doar tristețe, ce deseori e raționalizată de idei transformate în întrebări precum: dar dacă nu voi mai găsi pe altcineva, dar dacă voi intra într-o relație și mai proastă, dar dacă el/ea se va schimba și ar putea fi totuși mai bine. Iar apăsarea deciziei de a te despărți nu te lasă, și atunci vrei să rămâi. Însă o dată rămas începe durerea și tristetea celalată. În această relație nu e bine, el/ea nu mă iubește, ori nu ne potrivim, și iarăși inima simte că trebuie să facă ceva. Doar ea e cea care vrea… iubire.

Și jocul reîncepe, și după cum știm INDECIZIA este un consumator energetic. Adică nu face decât să ne ia din putere și din energia benefică ce am avea-o dacă am alege pur și simplu unul din cele două drumuri, sau variante de viață.

Deși cele mai dese contradicții între minte și inimă sunt în legătură cu iubirea, există uneori astfel de indecizii și în ceea ce privește menirea noastră, și în ceea ce privește decizia de a rămâne sau nu la un job, de a face sau nu un tratament medical, de a te muta sau nu într-un alt oraș, etc.

Pentru a înțelege mai bine iată ce înțeleg eu prin cele două voci interioare:

VOCEA INIMII este de fapt un PROGRAM AL SUFLETULUI cu care venim aici de peste timp. El are legătură întotdeauna cu karma, deci cu EVOLUȚIA NOASTRĂ SPIRITUALĂ.

Acest program ni se face cunoscut prin emoții. Atât pozitive, care ne dau acel impuls către o anumită persoană, situație, sau acțiune. Impuls emoțional. Acel CEVA, ne atrage pur și simplu, inițial fără să știm de ce. Fără o rațiune anume. Uneori nici nu știm cum este în mod real o persoană, dar ne simțim atrași de ea, nu știm cum e să ai o anume meserie pentru că n-am practicat-o, dar dorim să o practicăm, nu știm cum este să fim într-un anume loc pentru că nu am mai fost acolo, dar dorim mult să-l vedeam. Simțim că trebuie să trăim ceva, fără să înțelegem de ce, fără să avem o explicație clară. Simțim.

Uneori vocea inimii ține și de lucruri minore, dar care ne dau bucurie sufletului, dar în mod neîntâmplător.

Simțim, dar de ce?

Este vorba de logica divină, după care se conduce sufletul, și la care mintea nu poate avea acces. Pentru că așa am fost construiți. Daca ne-am aminti tot, am fi copleșiți. E mai bine așa… chiar dacă mulți vor să știe ce-au trăit în vieți anterioare. Dumnezeu nu întâmplător ne-a creat astfel.

Deci, aceste lucruri ne atrag, pentru că au legătură cu karma. Contactul cu obiectul/subietul atracției are menirea de a ne ajuta să rezolvăm anumite probleme nerezolvate. Fie vechi conflicte personale, fie finalizarea unei relații, fie au menirea ca respectiva relație să trezească în noi acele emoții/stări ce ne dau energia necesară pentru a realiza alte lucruri legate de a noastră menire.

La fel și menirea noastră, sau faptul de a ne afla într-un anume loc, pot conduce la întâlnirea anumitor persoane, la anumite fapte și/sau acțiuni care ne-ar ajuta să rezolvăm conflicte sau să construim lucruri pozitive. Altfel spus SĂ EVOLUĂM.

Da, karma, conține în ea emoțiile nerezolvate ale existenței, fie din trecutul ancestral, fie din copilărie, fie… din această viață.

Întotdeauna în noi există și vor exista anumite CONFLICTE, între ceea ce ne dorim să facem, sau să avem și realitate, dacă ne urmăm vocea inimii ea ne va conduce la rezolvarea lor.

VOCEA SUFLETULUI ține de aceste emoții/dorințe ce ascund uneori în negurile inconștientului conflicte neconștientizate. Dar care, pentru a fi cu adevarat LIBERI sufletește și a ne simți pe deplin NOI ÎNȘINE, deci pentru a lua contact cu sinele noastru superior, e NECESAR să le rezolvăm.

VOCEA RAȚIUNII este întotdeauna în contact cu CONȘTIINȚA și o are ca izvor.

Conștiința are trei aspecte:

- ține cont legile morale, respectiv sociale, și ne indică ceea ce știm că e bine sau nu să facem, pentru a ne fi bine și/sau pentru a fi acceptați în societate. Indiferent că respectăm aceste legi sau nu, conștiința le știe și ne atrage atenția când acționăm contra lor.

- ea știe instinctiv, aș putea spune care sunt legile spiritului, adică ea ține cont de conștiința religioasă și/sau spirituală, și ne spune ce e benefic sau nu să facem pentru a ne merge bine, și a evolua spiritual sau a ajunge în Rai, Nirvana, etc.

- din conștiință face parte și conștiința de sine, acea dorință de a ne fi bine, știința că binele e ceea ce e necesar să căutăm pentru trupul și sufletul nostru. Mulți o confundă cu egoismul, dar nu este sinonimă cu el. Este ceea ce gândim despre ceea ce simțim. Este acea rațiune, acea logică corectă și de bun simt, ce contrazice deseori anumite emoții, știind că fără acestea ne-ar fi mai bine. Iubirea de sine firească, echilibrată, de care avem nevoie pentru a trăi, a crea, a merge înainte. Uneori știm asta dar totuși nu putem șterge anumite sentimente printr-un simplu DELETE.

Este vorba despre ce am vorbit mai sus. Simțim că dorim să trăim o iubire, dar ne doare, și suntem conștienti că ne-ar fi mai bine fără persoana respectivă, simțim că suntem bolnavi și trebuie să facem un tratament, dar inima(sufletul) ne spune că poate e mai bine să urmăm un alt tratament ( de ex bioenergie), și exemplele pot continua.

Între toate aspectele conștiinței și inimă se pot naște concflicte: de ex iubim pe cineva căsătorit și știm că moral și religios nu e bine, dar inima se simte minunat astfel. Se mai bagă și conștiința de sine care spune: dar într-o zi se va termina, nu poate dura astfel la inifinit. Da… da… dar nimic nu-ti garantează că o iubire va dura veșnic, își răspunde tot ea.

Și acum că am lămurit, măcar parțial, ce înseamnă fiecare, cel puțin în accepția mea, să vedem pe care din ele e bine să o ascultăm și mai exact s-o urmăm.

E greu, știind că… INIMA ȘTIE, dar nu are o logică, iar CONȘTIINȚA a ÎNVĂȚAT niște lecții sociale, morale, sau a tras concluzii ce provin din emoțiile trăite și vrea să respecte toate acestea.

Sesizați diferența?

Inima ȘTIE pur și simplu, iar deseori ce știe, e ilogic.

Conștiința A ÎNVĂȚAT și știe pe baza experienței, sau a ceea ce i s-a spus. Ceea ce știe ea este întotdeauna logic.

Inima SIMTE bucurie infinită și durere imensă. Se bazează pe emoții, iar ele se concretizează în acțiuni, decizii rapide și destin.

Conștiința SCANEAZĂ, CALCULEAZĂ și DECIDE, pe baze raționale, pe baza experientelor trăite, sau se bazează pe CUNOAȘTEREA obiectivă.

Deciziile ei sunt SIMȚITE de… inimă și sunt concretizate în destin.

Putem spune că inima e subiectivă, iar rațiunea obiectivă.

Dintr-un anume punct de vedere DA.

Dar cine ne conduce viața de fapt?

De cele mai multe ori RAȚIUNILE INIMII se află în INCONȘTIENT, adică atât de adânc în noi înșine, încât acolo conștientul se pierde în ceață, el și rațiunea prezentă nu pot pătrunde.

Atât psihologia, cât și din vremuri de demult științele spirituale, CUNOSC faptul că INCONȘTIENTUL este SCENARISTUL vieții noastre. Un scenarist ce stă în umbră, anonim, tăcut, dar puternic. E Dumnezeul din noi, cel ce ne crează realitatea. El ne determină să iubim pe cineva, să ne placă o anumită meserie (menirea noastră), să ne dorim un anumit lucru, să pornim la propriu pe un anumit drum, să visăm să vizităm un anumit loc, să facem o acțiune, să trăim o situație, să ne temem, să avem repulsie, să urâm, etc.

Pe cine e bine să ascultăm și să urmăm?

Revin de unde am plecat: AMBELE VOCI NE SUNT DE FOLOS.

Ceea ce ESTE BENEFIC ESTE CA să simțim și să înțelegem DE CE anume se petrece un lucru în viața noastră, prin trăire, pentru că altă cale NU EXISTĂ.

Să ne ascultăm inima, și prin intermediul conștiinței (rațiunii) să o vindecăm, echilibrăm, să o urcăm spre cer.

Inima nu vorbește degeaba!

Doar trăid ceea ce ne îndeamnă ea (inima), putem înțelege și conștientiza ceea ce anume avem în noi înșine: răni, conflicte, frici, bucurii, sentimente neexprimate, stări de armonie, ce ne duc pe un anume nivel energtic și în anumite spații/timp ( situții aparent banale – concretizate în linii de destin) dar care au menirea de a ne ajuta prin emoțiile trăite, mai mult sau mai puțin intens, să facem pași înainte eliberându-ne sufletul, și implicit corpul și destinul de anumite tensiuni și emoții.

Sunt situații când ambele voci par benefice: una însă pare rațională, cealaltă mai puțin. Ține mai mult de emoții. De exemplu suntem pusi în situația de a alege între două facultăți, respectiv două cariere ce ne promit mult, ce se vor concretiza în destin. Dreptul și medicina, de exemplu. În ambele poti deveni un om de succes, prosper, mulțumit, sau un om ce se hrănește dintr-un salariu/venit banal.

Pe care din ele o alegem în cele din urmă?

Eu cred că e bine să urmăm VOCEA INIMII, ea știe de ce, chiar dacă deseori nu avem acces la răspuns.

Și să fim foarte atenți!

E bine totuși ca ascultând vocea inimii, să nu reunuțăm la rațiunea ce ne ajută să conștientizăm de ce am ales un anume lucru, și ce lecții a trebuit să învătăm din întâmplarea respectivă.

Însă să nu confudăm SUFERINȚA cu vocea inimii.

Deseori rămânem ancorați în situații care ne dor, pentru că inima nu se poate rupe de anumite persoane, locuri, obiceiuri. Însă DUREREA este un strigăt al inimii.

Și ar trebui s-o ascultăm, chiar dacă poate exista un moment când ea va plânge mai tare.

Un exemplu...

Iată un exemplu din viața mea, ce implică destinul: deși prima mea facultate a fost Dreptul, am simțit că nu aceea este menirea mea. Simțeam că sunt în locul în care nu trebuie, că fac ceva ce nu are legătură cu mine. Am ales psihologia, psihanaliza, spiritualitatea, și cunoașterea, atât intuitivă cât și bazată pe studii, carți, logică, experiente de viață personale ��i alte altora, și asta m-a ajutat să mă schimb în bine, să conștientizez multe și… zic eu, să evoluez spiritual.

Atunci mi-am ascultat vocea inimii, când am reunuțat la drept și am urmat calea acesta, deși rațiunea îmi spunea că a fi avocat mi-ar fi foarte benefic. Și totuși drumurile oricum mi se închideau, deși părea ilogic. Am urmat ilogicul, însă conștientizănd de ce am ales acestă cale; scris, psiholgie, spiritual. Ca să-mi vindec prin înțelegere anumite conflicte interioare, ca să ajut și pe alții să evolueze, mai ales prin faptul că datorită cunoașterii mele din existențele trecute, aveam deja o bază solidă, într-ale cunoașterii spirituale, pe care n-a trebuit decât să mi-o reamintesc, s-o completez pe ici pe acolo, și s-o confirm prin descoperiririle recente ale științei.

Deci cum e mai bine să procedăm?

Eu am decis să-mi urmez inima, dar să conștientizez rațional ceea ce îmi soptește ea. Niciodată nu m-a înșelat sufletul… pentru că el cunoaște doar o singură lege: IUBIREA. De sine și de ceilalți. Iubirea e dincolo de logica umană, e dincolo de aparențe, e dincolo de rațional. Ea ESTE și nu o putem cuprinde cu MINTEA. Pentru că omul nu-l poate înțelege pe Creator, ci doar îl poate TRĂI.

Și atunci pe baza experiențelor mele, dar și a anilor de studii am ajuns la concluzia că este benefic să ne ascultăm vocea inimii, sinonimă cu sufletul.

Și… DA, există două lucruri RAȚIONALE ce mă determină să spun asta:

- prin trăirile cauzate de alegerea drumului inimii învătăm și conștientizăm lecții, rezovăm conflictele din noi, încă nerezolvate, și astfel ne eliberăm de tensiuni interioare și mai ales astfel EVOLUĂM.

- trăirile pe care ne conduce vocea inimii ne pot aduce uneori nu lecții, ci altceva, acele stări minunate, bucurii vindecătoare, pace în inimă și în prezent, sentimentul de extraordinar și de bine. Acel sentiment că suntem în locul și momentul care trebuie. Și uneori cu cine trebuie.

ÎN CONCLUZIE…

Când inima dorește ceva ascult-o și dă-i. Fără să o întrebi prea mult, cum și de ce. Ea se încurcă în explicații raționale. Când inima plânge prea mult, ascult-o, înțelege-o, și fă tot ce trebuie ca să-și steargă lacrima și să tacă. Uneori reunuță la un el sau o ea, ce nu știe decât să calce fără milă pe cărările delicate ale inimii tale. Când nu știi ce să faci, imaginează-ți cum ar fi să faci lucrul ce ți-l doreșți, dar de care de fapt tu te temi, și dacă ce simți e frumos, treci peste teamă și ce depinde de tine fă, nu vei regreta. Dacă inima se simte ca un soare ce strălucește, atunci fii sigur că ea e pe drumul ce duce spre Dumnezeul din ea.

Ar fi totuși ceva de menționat.

Uneori vocea inimii poate fi făcută să tacă. Iar cei ce reușesc asta, sunt fie “binevoitorii”, falșii prieteni ce ne „luminează” prin rațiunea lor născută din interese și/sau invidii, și vampirii energetici, deseori non-umani, ce ne pot influența prin emoții, ce se transformă în gânduri ce nu fac decât să ne îndepărteaze de NOI ÎNȘINE. Iar atunci e bine să știm să le diferențiem. Și să nu confudăm toate acestea cu VOCEA INIMII NOASTRE.

Dar, despre acest lucru și despre aceștia din urmă ( vampirii non-umani) voi vorbi în următorul articol, pentru că despre vampirismul energtic uman am vorbit pe acest site deja.

Să fiți iubiți și ascultați-vă cu atenție șoapta inimii!

Carla von Vlad

Bine ai venit!

Știu ce cauți! Cauți comoara din tine. Știi ceva? Eu știu că o vei găsi. Dacă ai ajuns până aici, ești pe drumul cel bun. Mai mult de atât, eu îți pun la dispoziție hărțile potrivite, ce îți vor arăta calea spre țel. Ceea ce trebuie să faci este să mergi înainte, cu hotărâre, cu răbdare, cu încredere și voioșie. Trebuie să mergi savurând drumul, și bucurându-te de clipă. Vei găsi aici tot ce trebuie să știi pentru a păși pe căile vieții într-un mod ascendent, liber de prejudecăți, de temeri, sau neîncredere. Vei urca trepte spirituale și vei dobândi capacitatea de a te înțelege pe tine și lumea în care trăiești, viața și legile sale. continuarea AICI

Toate cele 5 carti la 100 lei!

PROMOȚIE! Toate cele 5 cărți 100 lei, plus transportul.

Prin Poșta română 15 lei - cu ridicarea pachetului de la poștă, sau prin FAN Courier - prețul fiind cel practicat de FAN Courier în funcție de zonă - caz în care cărțile vi se aduc acasă.

Comandați AICI - vă rugăm mentionați pe lânga NUME, ADRESA și NUMĂRUL DE TELEFON.

Despre mine

De când mă știu am fost atrasă de misterul creației, am vrut să aflu, să știu, să cunosc, sau poate doar… să-mi amintesc ceea ce oricum sufletul meu știa.
Copil fiind, priveam în depărtări înstelate căutând parcă ceva nenumit, ceva ce-mi putea oferi libertatea și bucuria dorită. continuarea AICI

Program cursuri reiki si seminarii

MOMENTAN NU SUNT CURSURI!

Detalii despre cursurile de REIKI USUI.
Detalii despre cursul de KARUNA REIKI.
Detalii despre SEMINARII.

De ce sa faci reiki?

Pentru că funcționează chiar și în condițiile în care tu... ești... „pe avarie”, sau te-ai îndepărtat de lumină, cu sau fără voia ta. Și tocmai în astfel de momente ai nevoie de puțin ajutor... venit din lumină. continuarea AICI

Codul secret al amerindienilor

Am ales să public acest text, pentru cuvintele înțelepte cuprinse în el. În opinia mea acest “COD AL AMERINDIENILOR”, indifernt cine l-ar fi scris și care ar fi vechimea lui reală, cuprinde sfaturi înțelepte și reflectă adevărul. Acel adevăr după care mă ghidez si eu deseori în viață și pe care îl recomand tuturor. Nu știu cine este autorul, dar știu că acel autor este ghidat de cunoaștere spirituală și iubire. Deseori viața mi-a spus: Dumnezeu este simplitate și viață. continuarea AICI

Terapia iertarii - metoda Kahuna

In urma cu doua decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea stiintifica cu ceea ce am putea numi, pe buna dreptate, un miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta in acel moment cu probleme deosebit de grave in sectia bolnavilor psihici care comiseseră continuarea AICI

Din tainele vietii...

In fine, a treia si cea mai infricosatoare judecata are loc cand s-a terminat ciclul, pentru care a venit o entitate la scoala planetei noastre. Ea are loc aproximativ dupa 26.000 de ani de existenta pe acest glob. Pe parcursul celor 26.000 de ani, entitatea spirituala si-a dus existenta cand pe pamant ca om trupesc, cand in Cer, ca om ceresc sau duh spatial. In scurgerea acestui timp, omul a trait sute si mii de vieti. continuarea AICI

Binecuvantare

Binecuvantat fii Tu Doamne… si binecuvantate fie fiintele, creatiile Tale.

Binecuvantat fie Cerul… si binecuvantat fie Pamantul.

Binecuvantat fie Soarele si binecuvantata fie Luna… si fiecare zodie pusa de Dumnezeu pe instelatul Cer. (continuare)